Boyhood, naturalețe americană

Pentru că emoție și din seria eleganță&naturalețe am văzut finalmente Boyhood. Cel mai onest și uman film american din ultimele… decenii

Știu exact de ce l-am amânat pe Boyhood. Pentru că prea era toată lumea, și din US of A și din restul lumii topită după el. Și când Richard Linklater face filme geniale (Fast Food Nation, Bernie, Slacker) lumea în general tace. Când dă cu emoția pentru demoazele sensibiloase pe cinemau (Before sunbset/sunrise, etc) se aud numai osanale. Ei bine am suspectat că Boyhood e din familie cu restul filmelor cu Ethan Hawke ale lui Linklater și ca ton (blenoragie dulșeagă, mai puțin Tape) și ca mize (nule, din nou minus Tape) și nu m-am înșelat prea tare.

baietzeala

baietzeala

Boyhood este un film teribil de simpatizabil, foarte agreabil, care punctează maxim din conceptul de filmare (episoade filmate cu respectarea timpilor scurși între ele și în viața reală, nu doar pe film) și care este totuși insignifiant și scenaristic și vizual. O copilărie oarecare a unui puști și-a familiei lui. Totul pe fundalul texan al diferitor orașe de prin cel mai yabba-dabba-doo stat al Americii. Onest, chiar inconcevabil de onest pentru un film american Boyhood face rahatul brici și punctrează din detalii: tehnologia și relația noastră cu ea este portretizată incidental dar foarte just. Replica lui Patricia Arquette este zdrelitoare și sincer am fost tentat s-o folosesc ca motto (I just thought there would be more!). Acuma dacă Arquette ia Oscar o să-l ia fix pentru replica aia și eu m-aș bucura sincer pentru ea. Este o actriță despre care mulți uită că poate juca mult și bine. Dar replica aia nu ar fi mers ca motto pentru că eu nu mă așteptam la mai multe dla filmul ăsta. Also, Ethan Hawke e cam pe langa rol. Sau nu m-a impresionat pe mine cu nimica.

Patricia Arquette

Patricia Arquette

Nu vreau să se înțeleagă că este vorba de un film de duzină, că nu-i deloc cazul. Cu Boyhood Linklater face un nou Tree of Life. Minus balasturile penibile cu dinozauri și screensaver-ele cu hoituri fericite pe plaje. Un Tree of Life Redus la esență: segmentul cu familia și copilăria, doar că centrat pe mamă, nu pe tată. Un Tree of Life la fel de american, la fel de valabil ca story și emoție , cu muzici la fel de bune, DAR insuficient estetic.

Deci da, de văzut și de plăcut. Emoția este impecabilă și ritmul e bine ales. Personajele foarte umane. Sinceritate cam câtă încape în ultimele 2 decenii de produse de la Hollywood puse cap la cap. Dar nope, nu e destul de estetic sau curajos cât să conteze ca Cinema.

boyhood poster

boyhood poster

boyhood poster

boyhood poster

boyhood poster (

boyhood poster