Cele mai bune festivaluri de film pentru 2015

Cele mai bune festivaluri de film sunt din punctul meu de vedre fix astea. Au fost mișto (și) în 2014, probabil vor fi mișto și în 2015.

Ca să aleg cele mai bune festivaluri de film m-am gândit puțin. Le-am judecat în funcție de filmele din program, ambientul de desfășurare și, evident, rezonuri personale – cât de bine m-am huzurit, cât m-am distrat, cu ce am rămas la luni bune  de la desfășurarea lor.

Cumva am extras trei reguli de aur pentru ca un festival să merite atenție, adică ar fi de preferat ca festivalurile:

  • Să nu fie în București;
  • Să fie sau mici sau cu o tematică clară;
  • Să conteze fie pentru societate, fie pentru cinematografie.

(evident unu’ e foarte mare, două sunt in capitală și unul nu are tematică clară, dar rules are made to be broken).

De (re)văzut, așadar:

Animest

animest

animest

La Animest ajung anual. Dar puțin. Este unul din proiectele super-mișto și super de efect, care-a creat și menținut la cote înalte un intrres pentru animație. Este fix ceva diferit care ar trebui să primească niște fonduri pe măsura sălilor pe care le umple – are cel puțin la fel de mulți spectatori ca Films de Cannes și în mod cert mai mulți decât Cinepolitica, BEST și Zilele Filmului European la un loc.

Singurul protest apropos de festivalul ăsta este că are loc într-o perioadă a anului în care mie mi-e silă să ies din casă, fiindcă e vreme de căcat.

Anonimul

Anonimul

Anonimul

Nu m-am dus eu la Anonimul, a venit Anonimul la mine. Mai exact la București. Și s-au organizat foarte bine și frumos pe maidanul din Floreasca. Au avut o abordare mai diferită decât media festivalurilor din capitală și asta a punctat maxim. Hăhăială pe maidan, filme la cinema (Studio) așa că eu l-am savurat în combinația asta binară.

Singurul festival din capitală care-a reușit să fie un eveniment și să facă lucrurile altfel. Mai bine și mai mult într-un concept de festival de muzică.

Divan

pontonul, care nu trebe confundat cu Graaa Fluviala pe care nu am pozato

pontonul, care nu trebe confundat cu Gara Fluviala pe care nu am pozat-o

Festivalul de film balcanic, bucătărie boierească și zăcut la soare pe mal de Dunăre al lui Dinescu. Unii vin pentru că nu ratează niciun festival, alții vin pentru mâncare, unii pentru filme. Eu mă duc pentru că simpozioane, plajă și din seria huzurit maxim, și e superb să ai niște filme și d-ale gurii la dispoziție într-o ambianță d-asta.

Must-do și pentru pasionații de scurtmetraje macedonene și pentru cei capabili să practice pe bune huzuritul veritabil.

Dracula

Dracula

Dracula

E ceva să faci un festival și să-l vezi cum crește de la ediție la ediție. Dracula s-a descurcat bine la a doua ediție și-o zic eu care i-am știut și toate problemele și chichițele. Nu-i nici primul, nici ultimul festival de horror din România, e încă la început, dar începe bine.

E bună combinația de blockbustere în avanpremieră și ju-ju-uri de prin arhivă și filme de groază europene și filme românești. Mdap, eu am revăzut Dune-ul lui Lynch și am văzut și Norway și Dracula Untold și e bine de tot să ai variație. Also, pentru că nu se întâmplă mare lucru în Brașov este unul din festivalurile care se cere asezonat cu hardcore party-ing.

Filmul de Piatra

Piatra Neamt

Piatra Neamt

Cea mai mișto surpriză festivalieră a lui 2014 a avut cel mai mișto vibe. O chestie greu de definit și care-o să sune ca curu’, dar cred că-i vorba fix de energie tinerească și entuziasm. E festival de scurtmetraje studențești, deci e cu tineret și e nefinanțat de la CNC, deci e pe bune. Și mult mai greu de făcut dar, ce să vezi pe la proiecții și concerte sunt destui localnici care sunt curioși să bage un ochi. Și au avut la ce că mi-a plăcut și selecția. Plus o noapte de destrăbălare muzicală.

Colac peste pupăză, Piatra Neamț e un oraș miștocutz cu telegondolă psichdeleizantă. Și un magazin șmecher de alcooluri.

Pelicam

Tudor Vladimirescu

Tudor Vladimirescu

Pelicam-ul mi-a fost foarte simpatic la ediția 2. Au avut mai multe fonduri și mai mult know-how decât la ediția 1 și asta s-a observat foarte pozitiv. Plus o selecție suspect de mișto de documentare. „festival despre oameni și mediu” poate să sune cam creepy hippie, dar Pelicam-ul e elegant și din selecție și din concept. Două din documentarele de la Pelicam sunt de top pentru 2014 și nici cu restul de filme văzute nu am avut vreun problem. Fiind mic este super-cosy și fiind la Tulcea e chiar diferit de multe alte festivaluri.

Plus masiv pentru plimbările prin cartierul insulă Tudor Vladimirescu. Pășunism. Fără pelicani, că la Tulcea nu sunt decât pelicani desenați sau pelicani împăiați.

TIFF

TIFF

TIFF

Cred că am lucrat vreo 12 ani la TIFF și culmea mi-e încă foarte drag și mi se pare respectabil. Nu doar pentru că mărime și pentru că Cluj. TIFFu e fix overload de filme oameni, concerte și haosuri din care după 10 zile te miri că ai scăpat întreg. Și te bucuri și că a fost minunat și că s-a terminat. Nu pot să mă extrag complet din inside-uri, dar pentru cinefilii cu vechime, Cluju e cam ca Vama Veche, unde toată lumea se duce deși se plânge că vai, nu mai e cum a fost și nu mai e ce-a fost. După care, se duc se distrează și se întorc ca să povestească numai despre cum a fost ce-au făcut și ce-au văzut.

Un „tip” de la un tip care le știe mai bine decât voi: dați dreacu week-endul doi și ZFR-ul și veniți peste primul week-end. E mult mai chill și mult mai fun!