Cele mai bune filme din 2013 (unu)

Topul meu popriu și personal, adică.  Care a durat mult, dar nu mai mult decât în alți ani. 35 de bucăți care zic eu că sunt cele mai bune filme din 2013. Drept care da, e rupt în două părți, ca să nu căpiez postându-l. Rupt in două părți, aproximativ egale (da, inițial voiam decât 34 ca să fie divizibil perfect în două dar nu am putut să renunț tocmai la un SF). Ca să fie mai puțin extenuant de scris postat redactat, etc Pa partea asta, recte 35-17 sunt mai multe feluri și genuri: două filme bazate pe fapte foarte nasoale și reale, o ecranizare de benzi desenate, două documentare și jumătate. E cam mult arthouse (vreo cinci) există și o animație și hmm, trei filme sunt regizate de femei. Niciunul dintre ele nu e Wajdida sau cum se cheamă voma aia din Arabia Saudită.  Deci 18 din cele mai bune filme din 2013.

#35: The Last Days on Mars

the last days on mars

the last days on mars

trailer

Pentru că SF și din seria filmelor cu cosmonauți. Pe bune, echipaj infestat cu bacterii extraterestre s-a mai văzut, zombie galactici au mai existat. Știu, dar așa sunt eu mai cosmonauto-fil. Și pentru mine un sefeu de serie B corect executat face oricum mi multe decât vreo 16 melodrame nominalizate la oscaruri. Deci da,Liev Schreiber, Elias Koteas, Olivia Williams &alții au cam belit-o, fix în ultimele zile ale misiunii pe Marte. Enfin eu m-am bucurat și de Stranded care e tot cu navă, tot cu cosmonauți, tot cu infecție, dar care nu se duce înspre Terrore nello spazio a lui Bava, ci face rapeluri spre Inseminoid

#34: 2 Guns

2 guns

2 guns

trailer

Baltasar Kormákur ecranizează fidel de tot niște benzi desenate de acțiune pline de împușcături și nihilizme de mare calibru. Filmul e Fun, e actioner lipsit de moaftele narative care strică de obicei filmele de acțiune și mdap, e jubilatoriu la mai multe moduri. #33: Fecha de Caducidad

Fecha de caducidad

Fecha de caducidad

trailer

Comedie extrem de neagră și plină de orori (decapitări, violențe, disperări maternale și violențe conjugale) care e brici și mai e și debut în regie al unei doamne (Kenya Marquez, femeie bănuiesc) foarte foarte capabilă să țină în frâu un film care ar fi avut altfel toate șansele să devieze în cacealma pretențioasă.

#32:  Cloudy with a Chance of Meatballs

Cloudy-with-a-Chance-of-Meatballs-2

Cloudy-with-a-Chance-of-Meatballs-2

trailer am scris deja de el de ce mi-e simpatic

#31: Rewind this!

rewind this

rewind this

trailer

Documentar din ăsta cu agende emoționale masive care onorează și explicitează epoca de aur a VHS-ului. I almost cried ’cause it was so beautiful. Și mi-am făcut și-o listă de trash gems care să la văd musai.

#30: Europa Report

europa report

europa report

trailer

Ana Maria MarincaSharlto Copley și alții se duc în spațiul cosmic. Mai exact pe una dintre lunile Jupiter, numită Europa. Ca să aibă loc chestii foarte SF și foarte bine puse pe film. Serie B la maxim și făcută exact cum trebe: cu suspans, ceva acting bun și un final genial. Dacă Gravity merită admirat și apreciat Europa Report merită iubit.

#29: Leviathan

leviathan

leviathan

trailer

Într-un fel sau altul, mă mir și eu că mi-a plăcut non-documentarul ăsta, dar fiind într-un foarte mare fel, este cam foarte memorabil.

#28: Pawn Shop Chronicles

pawn shop chronicles

pawn shop chronicles

trailer

OMFG, OMFG. Unul din cele mai demente filme posibile care lipește cu multe inspirații samavolnice povestiri crude și insolite dintr-un orășel american plin de nisipuri și mizerii. Un Pulp Fiction mult mai dement dar și mai (white) trash decât orice-a făcut nenea QT vrodată. Genul ăla de faux omnibus în care de la fat Brendan Fraser care este un impersonator debil de fat Elvis și până la o piramidă de pijdi (nu intru în detalii, dar e unul din conceptele și una dintre imaginile fundamentale ale cinema-ului de 2013) există toate chestiile ale pe care până nu le vezi nici măcar nu-ți dai seama că de fapt ai așteptat toată viața să le vezi și că poți muri liniștit odată ce le-ai văzut. Pentru mine ultimul film cu Paul Walker și indiscutabil comedia anului.

#27: NordVest

nordvest

nordvest

trailer

Un bărbățel blonziu școlit la institutul de violențe stradale daneze intră într-o nouă combinație. Violent și super-stilat, continuare de carieră frumoasă vizual și crâncenă moral  pentru Michael Noer care are un focus pe mafioțeli și brutalități adolescentine și în R, ălalalt film pe care i l-am văzut. Știu ei cum e cu Cinema-ul nordicii ăștia. Filmul ăsta este motivul pentru care Only God Forgives nu face parte din topul pe 2013.

#26: Elysium

elysium

elysium

trailer

Da, știu că e faulty și care trebuia să se termine cu totul altfel și că de fapt nu-i un film bun și nici măcar un SF Mare, dar eu nu am jene din astea. Așa cum e Elysium este un film politic necesar. Și chestiile de SF care sunt prin el (arme, exoscheleți metalici, poduri medicale, stația orbitală) sunt spot-on.

#25 Post Temebras Lux

post tenebras lux

post tenebras lux

trailer

Reacții atât de love/hate cu filmele unui auteur de Cinemau nu am mai avut de la Bruno Dumont încoace. Iar eu genul ăsta de relații le cultiv. Post Tenebras Lux fiat!

#24: Halley

halley

halley

trailer

Halley este și în topul de horror, da la cât de arthousish este nu aveam lipsi din topul ăsta. Cinema-ul din America Latină este de vreo 5-6 ani on a constant rise, și aș paria pe un    Palme d’Or  care să confirme oficial asta în următorii 3 ani. Nu musai pentru Sebastian Hofmann, dar pentru vreun mexican talentat și plin de moafte dubioase.

#23: Metro

metro

metro

trailer

Disaster movie-ul anului vine de la ruși. Într-un metrou are un loc un accident plus niște inundație. Fx-uri geniale, personaje mult mai umane decât omologii americani. Deci da, un Daylight versiunea superioară.

#22: Thy Womb

thy womb

thy womb

trailer

Brillante Mendoza face cel mai uman și frumos clip de promovare turistică pentru Filipine. Cu toată culoarea și mizeria, splendoarea și grandoarea aferente. Un moș trebuie să-și cumpere o a doua soție. Pentru că baba lui, deși moasă de meserie este de fapt stearpă. Una din extrem de puținele chestii care m-au mișcat emoțional pe 2013.

#21: The Kings of Summer

KINGS OF SUMMER

KINGS OF SUMMER

trailer

Un film onest, în parte clasic optzecist și în parte hipsteric-actual despre adolescență, prietenie, prima dragoste și primele crize de nervi.

#20: 3096 Days

3096 days

3096 days

trailer

Un defect ( Thure Lindhardt, actor deja dovedit ca fiind foarte capabil) răpește o ploadă de zece ani și-o ține la el în subsol. Vreo opt ani. Timp în care, de la un punct încolo o și fute. Deci nu-i musai cu pedophilie, e cu Stocholm Syndrome. Ați ghicit, faptele au loc în Austria. Bazat pe fapte reale, care au avut loc în Austria (eu le-aș interzice să mai aibă subsoluri la cât le place să țină ploade în ele și să le molesteze, dar deh, dreptul bărbatul austriac de-a avea subsol e probabil garantat la ei în constituție). Regie super-brici cu cadre din alea cum îmi plac mie (hm, încă o femeie regizoare, wtf) și cu acting foarte bun. Scenariul nu-l laud pentru că e copy-paste din viața reală.

#19: Vanishing Waves

vanishing waves

vanishing waves

trailer

Ah, câte senzualizme științifico-fantastice! Un cercetător se infiltrează în mintea unei comatoase. Ca să înțegeagă ce și cum s-a întâmplat de-a ajuns duduia în comă. Și-o ajută prin terapie sexuală. La ea în cap în mintea ei scurtcircuitată. Film regizat de doamna Kristina Buozyte, care se definește prin această operă ca echivalent feminin al lui Andrzej Zulawski. Și nu, comparațiile cu rahatul ăla de film lacrimogen al lui Almodovar sunt complet greșite. Mie mi-a adus cumva aminte de cât de mult mi-a plăcut la vremea lui The Cell al lui Tarsem.

#18: The Imposter

the imposter

the imposter

trailer

Pentru început ar trebui văzut The Chameleon, fiction-ul bazat pe faptele reale din The Imposter. Care Impostor este documentar și care, mai ales văzut după un film de ficțiune foarte hardcore (ca mize care pare tras de perii lui narativi doar pentru shock-value) face exact ce-mi place mie să facă documentarele: exemplică glorios și feroce că viața bate filmul până se cacă pe el și mult după acest moment. Story-ul e absurd și simplu de rezumat: o familie de gunoaie albe texane primesc cu brațele deschise un individ care pretinde că ar fi fiul lor dispărut de ceva ani. Chestia e că individul este mult prea bronzat și vorbește mult prea prost engleza…. și că e găsit în Spania… și atunci de ce sunt ăștia disperați să îl trateze ca pe cineva care nu este?

Vezi Partea a Doua.