Jake LaMotta VS Rocky Balboa. Ar fi putut fi un festin gerontologic (de la Oscarurile pe care le-au luat Rocky și Raging Bull au trecut decenii) dar meciul și filmul chiar funcționează foarte entertaining. Grudge Match (aka Faceți pariurile) chiar e miștocuț.
Pariul era cam gata câștigat: doi actori de categoria super-grea , film cu sport, posibilități multiple de cash-in pe nostaglie, pe faimă, pe perioada de lansare (decembrie, la un loc cu filmele de Oscar, cu care ar fi putut fi confundat, mai ales datorită numelor de pe afiș). Totuși s-au făcut eforturi (serioase și reușite) pentru ca filmul ăsta chiar să fie Ok.
În primul rând s-a bricolat un scenariu. La 30 de ani după o remiză și un adulter care le-au belit carierele doi boxeuri pensionați acceptă să facă un retur în ring. Problema implică evident revenirea în peisaj a femeii fatale (Kim Basinger îmbătrânește frumos dar rapid și se usucă) care a fost căsătorită cu Razor (Stallone) dar l-a înșelat cu Kid (DeNiro, PLM e cam tembel să fii DeNiro și de vârsta lui și să ți se zică în continuare Kid) pentru ca ulterior să-l crească pe BJ (fiul lor cu nume de act sexual jucat de ăla brunet ajutor de șerif din The Walking Dead) cu un alt soț.
La fel de evident prin peisaj sunt și impresarii și antrenorii, etc : Alan Arkin (care nu a murit, deși eu așa credeam) este father figure pentru Razor, iar un negrotei insuportabil (Kevin Hart) este o pată negră isterică pe obrazul filmului și organizatorul meciului de grudge. Nu-i deloc rocket sceince scenariul dar are pacing bun, e previzibil și mdap, merită laude pentru că umorul funcționează și dialogurle sunt extra-spumante (după standard american).
Cum și DeNiro și Stallone au niște cariere cinematografice care includ boxat stock-footage avem și e bine amplasat în film. Mai puțin o poză vintage cu DeNiro și Farrah Fawcett care pe mine m-a indus în eroare și am crezut că personajul lui Basinger este Farraw Fawcett bătrână și că moare de cancer al anusului dar să nu deviem.
Ce e plăcut de observat este că umorul se face în mai multe feluri și vine din mai multe părți: pe lângă umorul de budă atât de drag americanilor (Stallone gets ass-fingered, DeNiro se bășește, Alan Arkin aduce o găleată cu pișat de cal la piscină) mai sunt și momentele gen Borat (seniorii boxeuri cântă prost și fără să știe versurile imnul american pe o pistă de monstertrucks și niște WTF moments și replici antologice (<<Wow, I Think we depressed the shit out of these pigeons!>>). E foarte tare și LL Cool Jay care abordează un trening Adidas galben. E o chestie cu negri și cu galbenul, pentru că și Hart avea un Porche galben.
Deci mdap, Grudge Match e mai aproape de The Wrestler decât de Rocky 6 (aka Rocky Balboa) și are mult mai multe în comun cu Little Miss Sunshine decât cu Raging Bull.