The Honeymoon Killers

Love-story feroce & memorabil cu Bonnie obeză și Clyde latino lover în plin proces de chelire. The Honeymoon Killers  are body-count mic, dar de impact.

Anul: the Honeymoon Killers apare in1969, la numai doi anișori după ce Bonnie&Clyde nihiliști & furioși cauzaseră o revoluționare a modului în care spectatorul se rapota la povești de amor damnate. An care, venind peste un deceniu cam efervescent și în mod cert excelent (Gavras & Leone, odiseea din spațiu & văcarul de la miez de noapte, zombie lui Romero & algeria lui Pontecorvo) nu avea cum să fie prost.

Honeymoon Killers poster (1)

Posterul: high art, totalmente genial.

Subiectul: un cuplu de serial killers care au lichidat demoazele mult prea sărace cu duhul. Da, crimele s-au desfășurat și în realitate.

Abordarea: exploitation cu tușe de thriller și dramă psihologică… exact genul de chestie care e ignorată la lansare dar devine în timpi cult-status și fetish-item.

un fel de Female Trouble făcut de Cassavetes (John Cassavetes, nu Nick)

Honeymoon Killers screenshot (4)

Protagonista: Martha (Shirley Stoler) infirmieră, scârbă obeză nefericită în dragoste.

Honeymoon Killers screenshot (3)

Protagonistul: Ray (Tony LoBianco), care este soluția lipsurilor și dopul pentru scorbura Marthei. Dar care, ca orice soluție vine la pachet cu problemele lui. Adică un job bizar: țepuirea unor vaci sărmane nueronal dar bogate financiar. Prin intermediul rubricilor de matrimoniale, cu toate fasonurile schimbului sistematic de scrisori de amor.

Honeymoon Killers screenshot (1)
Cum poate un latino lover să convingă de profundele lui sentimente viitoarele victime atunci când are după el jambonu fierbând de furie și gelozie? Greu, dar faptul că le zice la proaste <<este sora mea>> și alea înghit gogoașa la modul << desigur, ești hispanic și ai vreo 40 de ani, e logic că acel frigider antipatic cu pielea foarte albă și cu vreo 15 ani în minus ți-e rudă>> le semnează certificatului unui mult-prea-meritat deces.

Honeymoon Killers screenshot (6)

Totuși nu există umor, nici măcar negru, iar alde Leonard Kastle & Warren Steibel (auteurii filmului, care altceva nici că au mai făcut) studiază rece și foarte distant lucruri foarte nocive: relația lor, prostia femeilor disperate după amoruri tandre, minciunile lui & transformarea ei într-o bestie și mai mare.

 

Honeymoon Killers screenshot (5)

Doar e totul permis la amor și la bătaie. Mai ales că diform cum este amorul lor este destul de mare. Nu și destul de sincer.

Honeymoon Killers screenshot (2)

Chestiunile care sunt teribil de outstanding la Honeymoon Killers sunt detaliile de contrucție:  și pe scenariu și mai ales pe regie  eficiența e cam uluitoare. Când relația lor evoluează și hoiturile încep să se înmulțească HK devine brutal și sinistru în sensurile adevărate ale termenilor. Lucru care denotă și mare artă (e cam greu să fii brutal pe alb-negru) și great acting skills.

 

Încă două trivia-uri:

HK e filmul american favorit al lui Trufaut

Martin Scorsese a fost concediat de la regie încă din primele zile de filmare. Și bine au făcut, nici june fiind Scorsese nu avea în ele ce trebuia filmului ăstuia: precizie & cinizm.

 

Honeymoon Killers poster (2)