Nominalizările la Gopo 2016

Nominalizările la Gopo 2016 sunt pe filme din 2015 (ba chiar și 2014, la film european) dar sunt cele mai solide nominalizări din istoria premiilor ăstora. Chestie care mă face să mă gândesc la câteva lucruri.

Faza cu nominalizările la Gopo 2016 e că au venit cu un antren de cotcodăceli și pizme d-alea atât de specifice unei industrii mici și oportuniste, cu bani de la stat și ego-uri cât Casa Poporului. Dar sunt, cu mici scăpări  (în zona de scat, ce-i drept) incredibil de echilibrate. A fost un an în care e cam greu de ales ceva, pentru că (la anumite categorii) e mare concurența. Nu-s genul care votează filme premiate deja prin alte festivaluri pentru că au fost premiate prin alte festivaluri, deci Aferim! nu-mi e pe lista de votat automat, și faptul că e dat ca favorit din start mă face să mă gândesc de 3 ori apropos de fiecare vot care s-ar duce către filmul premiat la Berlinală.

Ce se cere zis în preambul este că toate fazele din gama filmul meu este prea bun pentru așa ceva sunt în același timp și penibile și deja plicticoase. Gopo sunt premiile organizate de conglomeratul lui Tudor Giurgiu, dar prezintă un plus de PR și de respectabilitate față de premiile ucin. Că Giurgiu și le asumă mi se pare onorabil (și ar fi fost culmea să nu și le asume ca atare) , dar fix pentru ca 2017 să nu mai fie și al 4 an cu filmul meu este prea bun pentru așa ceva aș opina că ar fi nevoie de un miracol. Care probabil nu se va întâmpla.

așa. deci nominalizările

tipii cu legislatzia

tipii cu legislatzia

Nominalizările de la CEL MAI BUN FILM și Cel mai bun regizor coincid. Destul de frumos și de corect. Ce alegem?

AFERIM! (Radu Jude)
Alb-negru, 2015, oricum îl votează toți, deci NU.

BUCUREȘTI NONSTOP (Dan Chișu)
Din punctul meu de vedere ar fi cea mai logică alegere, că primele mele poziții de top românesc nu sunt pe la categoria asta.

COMOARA (Corneliu Porumboiu)
De fapt mă simt foarte tentat să votez Comoara. E fix genul defilm pe care mi-l aduc aminte aproximativ integral, cadru cu cadru. Dacă aș vota fix acuma aș vota filmul ăsta.

DE CE EU? (Tudor Giurgiu)
Îmi plac destul de multe chestii la filmul ăsta, da-mi și displac câteva chestii.

UN ETAJ MAI JOS (Radu Muntean)
Dacă el nu vrea, eu de ce să?

Toma Cuzin, pretextul și victima scenariului

Toma Cuzin, pretextul și victima scenariului

CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL

TEODOR CORBAN (Constandin din Aferim)
hm. hm. Nu chiar.

GHEORGHE IFRIM (Achim din București Nonstop)
Aș zice că cel mai bun rol de acolo e Toma Cuzin

EMILIAN OPREA (Cristian din De ce eu?)
Suficient de memorabil rol cât să fie votabil.

ALEXANDRU PAPADOPOL (Robert din Acasă la Tata)
Papi? Papichulo, sictir, nu.

CUZIN TOMA (Costi din Comoara)
Neah, e mai votabil pt București Nonstop.

Ioana Flora

Ioana Flora

CEA MAI BUNĂ ACTRIŢĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL

IOANA FLORA (Paula din Acasă la tata)
Excelentă, și madam Flora a fost în mod constant cel puțin ok pe rolurile de prin filme.

ANA MARIA GURAN (Larisa din Lumea e a mea)
E excelentă puștoaica, rol mare și nasol, scăpări zero. Aș prefera să o votez acilea, ca să votez pe altcineva la tânără speranță, dar poate manevra cea mai eficientă ar fi s-o votez și aci și acolo. Chestie care mi s-ar părea totuși incorectă, mai ales că sunt ok nominalizările de la speranțe și că face un rol la fel de eficient cum l-ar face actrițele alea mature. Ba chiar mai bine decât mare parte din ele.

RODICA LAZĂR (pentru rolul Mariana din Carmen)
Femeia la care îi moare copilul de cancer. Rol bine calibrat, dar deloc memorabil. E ceva foarte cenușiu aproposo de Carmen. Este unul din ”filmele medii” de care are nevoie orice cinematografie națională dar fără să greșească ceva sau să exceleze pe undeva, este pur și simplu uitabil. .

HILDA PETER (Cristina din filmul Box)
Hilda Peter este un videoclip dela Aphex Twin rătăcit pe la țară.  Și nefiind la Oscaruri nu dăm premii pentru dat frumos din buci, ca lu J-Law.

ELENA POPA (Cristiana din Autoportretul unei fete cuminți)
De ce? Un personaj lipsit de vreo dramă și vreo autenticitate, jucat cât-de-cât corect într-un film insignifiant.

vecinul suspect

vecinul suspect

CEL MAI BUN ACTOR ÎNTR-UN ROL SECUNDAR

Asta e cea mai competitivă categorie posibilă. No kiddin, sunt 5 roluri excelente.

ALEXANDRU DABIJA (boierul din Aferim)
Excelent și are abilitatea aia de-a face dintr-un rol mic o chestiune extrem de memorabilă. Unul din puținele filme pe care l-aș da fără vrun second throught pentru Aferim!

IULIAN POSTELNICU (vecinu cu hoitu din Un etaj mai jos)
Nu știu cine e tipul dar ăsta e cel mai ofertant rol secundar de la categoria asta și fiecare nuanță e acolo. L-aș vota și nu doar de-al dreacu.

ADRIAN PURCĂRESCU (Adrian din Comoara)
Tipul cu casa. Un rol destul de leger și tocmai pentru lejeritatea asta e foarte ok actorul în personajul ăla.

CUZIN TOMA (Tedy din București Nonstop)
Cel mai bun rol al lui Toma Cuzin cauzează empatie prin naturalețe nu din dialoguri. Deci da, extrem de votabil.

ANDI VASLUIANU (Petrică din Acasă la tata)
Un rol bine făcut, dar fix pe același fel de personaj pe care Vasluianu îl tot joacă de ceva ani. Pare-a fi însă rolul cu cea mai multă finesse de la Hârtia va fi albastră încoace.

Dorina Lazar

Dorina Lazar

CEA MAI BUNĂ ACTRIŢĂ ÎNTR-UN ROL SECUNDAR

TATIANA IEKEL (Un etaj mai jos)
Eu nici măcar nu mi-o aduc aminte din filmul ăla.

DORINA LAZĂR (Femeia cu câinii, București Nonstop)
Ok, foarte ok, dar e un rol mult prea mic.

OLIMPIA MELINTE (prostituata fugitivă, BNS)
Un rol de persoană matură. Merită un vot fix pt asta.

MIRELA OPRIȘOR (soția lu Vasluianu, Acasă la tata)
Mdap, rol mic dar e extrem de bine pusă pe film personaja aia cuminte și resemnată și împlinită în viață pentru că s-a puit cu futălăul satului.

MIHAELA SÎRBU (boieroaica din Aferim)
Rol ok făcut, mult prea mic ca să conteze. Oprișor face mai bine ce face, Melinte face mai memorabil ce face. Parti-pris-ul ăsta al industriei pentru Papi în sus și Papi și mai sus e destul de justificat (madam Sîrbu joacă onorabil) dar acuma nominalziarea asta a căzut în penibil. Are 3 minute de screen-time, plm.

Comoara

Comoara

CEL MAI BUN SCENARIU

MIMI BRĂNESCU (Acasă la tata) adaptează sadisfăcător piesa lui de teatru dar fix întoarcerea ratatului în sat și toate fazele de dezintegrare și reintegrare mi se par deja răsfăcute și pe teatru și pe film. Nimic nou, cum s-ar zice.

RADU JUDE și FLORIN LĂZĂRESCU (Aferim) nu greșesc cu nimica. Decât cu discursul mult prea lung al popii, da, știu că v-a plăcut la toți, dar personajul ăla nu vorbește, bifează de pe o listă chestii care trebuiau zise în film. Totuși e o obiecție minoră și epoca aia e foarte bine articulată din script.

CORNELIU PORUMBOIU (Comoara) dacă-l votez și la regie și la film și la script mi s-ar părea cam mult. Dar încă nu-s decis apropos de primele 2, deci n-o să fiu decis nici apropos de asta. Ce-mi pare extrem de just la Comoara e că e film de public și e un Porumboiu cu toate bonomiile aferente dar nu ajunge nci măcar o secundă într-un loc comun al scenaristicii, deși faptele de acolo sunt destul de comune.

TUDOR GIURGIU și LOREDANA NOVAK (De ce eu?) ar fi votabil pentru că subiect și pentru că e un film pe actual și pentru că scenariul ăsta se putea articula brici dintr-un montaj isteț.

ALEXANDRU BACIU & RADU MUNTEAN & RĂZVAN RĂDULESCU (Un etaj mai jos) sau NU. Scenarii d-astea incompetizate pentru că noi facem arthouse nu thriller psihologic să voteze alții.

Acasa la tata

Acasa la tata

CEA MAI BUNĂ IMAGINE

ANDREI BUTICĂ (Acasă la Tata) cadre bune, o imagine corectă. Nu foarte multă imaginație, totuși. Dar cadrele sunt foarte bune.

DANIEL KOSUTH (Lumea e a mea) Mdap, sunt niște chestii de impact pe acolo, pare o imagine mai mult din instinct decât programatică și merge cu tocmai d-asta bine pe film.

TUDOR LUCACIU (Un etaj mai jos) Cadre frumoase, ceva coerențe estetice. Plus niscaiva faianță filmată cum trebe.

MARIUS PANDURU (Aferim!) Am zis că-mi place imaginea, că-mi place mult de unde vine dar că alb negru în 2015, NU.

LIVIU POJONI JR. (București Nonstop) Decât corect, și încerc să-i dau seama cât de corect ar fi să cer un minim de zvâc vizual de la filmul ăsta și de la orice film.

Bucuresti Non-Stop

Bucuresti Non-Stop

CEL MAI BUN MONTAJ

Problema cu montajul e că ”se simte” mai ales dacă este un montaj prost. Montaju bun, ca și un OST genial e perfect integrat în film. Pornind de la chestia asta ajungem la chestiunea nr 2, adică o gafă cam mare apropos de De ce Eu? Monteuza aia nu avea ce căuta pe lista asta. Având în vedere că pe Cristuțiu or să-l voteze toți și că Box m-a umplut de mult prea multe spume cred că îl votez pe Stroe. Măcar a montat animație. Chestie care, evident, cred că este mai greu de montat. Nu am stat să verific.

CĂTĂLIN CRISTUȚIU (Aferim!)

EUGEN KELEMEN (Box)

LEMHENYI REKA (De ce eu?)

TUDOR POJONI (București Nonstop)

ION IOACHIM STROE (Muntele Magic)

Aliyah Dada

Aliyah Dada

CEL MAI BUN FILM DOCUMENTAR

ALIYAH DADA (Regia: Oana Giurgiu)
Atu-urile sunt 2 și sunt clare: subiectul înțeles și dus pe istorie și istorii personale cum trebe + pseudo-animațiile care sunt chiar mijto. Minusurile sunt la fel de clare: durata (2 ore) și filmările cam banale vizual. Totuși la rigoare iese cel mai bine din documentarele nominalizate la documentar. Că mai sunt și altele prin alte căprării asta e cam problematic.

CINEMA, MON AMOUR (Regia: Alexandru Belc)
Cu cât trece mai mult timp cu atâta mi-e mai indiferent filmul ăsta.

MUNTELE MAGIC (Regia: Anca Damian)
Poveste ar fi, dar madam Damian nu și-o asumă deloc. Nici pe obiectivitate, nici pe acord cu protagonistul, nici pe dezacord cu protagonistul. Asta e o problemă din mai multe dar e cea mai deranjantă. Oricât mi-ar fi plăcut Crulic ăsta e un docu-animație dezlânat și ocazional lemnos. Cea mai bună secvență de început după care pe la juma de oră filmul se pierde și te pierde iremediabil. Aș fi avut dubii mai mari dar l-am văzut la cinemau, deci da, chiar e jumate film jumate comă.

REȚEAUA (Regia: Claudiu Mitcu)
În niciun caz.

ROMANIA: PATRU PATRII (Regia: Alexandru Solomon)
A-O-LEO. Vai mamă. Aliah dada, varianta proletcultistă. Fără vreun gram de șarm sau de zvâc vizual sau de umor. Cu cadre pur și simplu urâte și cu un dammph de mucegai.

acuma, alelate doo documentare bune sunt în categoriile de mai jos.

Cealalta viata a lui Charon

Cealalta viata a lui Charon

CEL MAI BUN SCURTMETRAJ DOCUMENTAR

CEALALTĂ VIAȚĂ A LUI CHARON (Regia: Ioana Țurcan)
Wow. Ăsta și cu Comoara sunt vizualmente vorbind cele mai bune din Gopo-ul ăsta. La nivel auditiv situația este cumplită (ar fi fost o idee să dea 5-6 note de pian peste tot filmul că oricum din ce vorbesc ăia nu se înțelege NIMIC) Dar are toate voturile mele. Pentru că e filmat cum trebe, cu cadre nimerite și găsite. Subiectul este ceva despre o familie de gropari din provincie, deci din nou sărăcie și țigănie. Dar fix din imagini are filmul ăsta un vibe ceva de apreciat.

CHAT WITH ALICE (Regia: Sandra Isabela Țenț)
Aoleo. sequel la altă insignifianță de anul trecut. Stau și mă întreb: ce dreacu tre să meargă GREȘIT ca două filme să fie și proaste și selecționate în ani consecutivi?
ce am scris în 2015 despre partea 1 a chestiei.
”Documentar de scurtmetraj despre o fata care la 17 ani a făcut sex voluntar și neprotejat cu un tip de vreo 60 și acum, ea majoră, el mândru tată și toți artiști, trăiesc fericiți.
Eu așa ceva nu văd de ce aș vota așa ceva. Din vreo 17 perspective morale este între mârșav și periculos (ce facem acilea, apologia fututului de minore?) din punct de vedere cinematografic este fix irelevant și neinteresant.”
ce-aș avea de adăugat: acuma ea face videochat copilu hălăduie în puța goală prin casă și el a ieșit de la Spitalul 9. Dar câtă fericire. Ce artiști.

DRUMUL SPRE SUCCES (Regia: Andrei – Nicolae Teodorescu)
Cea mai de insucces reclamă la ZOLOFT durează o eternitate și este atât de ASPIRAȚIONALĂ și pozitivistă și empowering încât mi-a venit să vomit în multiple rânduri. Testimoniale pentru Zoloft.

ÎNAPOI LA RĂDĂCINI (Regia: Andrei Ștefan Răuțu)
Acesta nu este un film, în niciun caz nu este un documentar. Sunt pur și simplu niște imagini filmate cu unu pe o plajă care citește niște cărți. Din fericire nu am văzut aceste 3 rateuri unul după altul, că în mod cert spărgeam monitoru.

STORIES IN TEA CUPS (Regia: Mirona Radu)
O gagică s-a dus în China (sau mă rog, undeva prin Asia) și-a filmat pe acolo. L-a convins pe un aborigen să-i povestească despre cum a devenit el negustor de ceai. Nimic spectaculos, dar ăsta e un documentar de scurtmetraj care chiar e documentar. Un documentar OK, filmat just, cu fler pentru cadru și culori așa cum trebe filamte culorile asiatice (tari și lucioase) și chiar nu se mai puteau găși încă 3 filme ca ăsta (nu musai filmate în China) în loc de zoloft, nispuri și pedo-bear se întoarce?

black friday

black friday

CEL MAI BUN SCURTMETRAJ FICȚIUNE
La fel ca la documentarul scurt aici avem de fapt fix 2 nominalizări viabile și oneste din 5 filme nominalizatae. Doar că acilea situația e mult mai sumbră.

BLACK FRIDAY (Regia: Roxana Stroe)

DISPOZITIV 0068 (Regia: Radu Bărbulescu)
Am zis că -mi par excelente astea două. rezonuri multiple (estetici și umoruri negre, eficiențe din regie, curaj, claritate).

NU EXISTĂ-N LUMEA ASTA
(Regia: Andreea Vălean)
Am zis că-i detestabil cu teatralzimele și cu manelizmele lui cu tot, dar măcar avem personaje, dialog, SCENARIU.

ÎN CARE EROINA SE ASCUNDE ȘI APOI ARE PARTE DE O ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ
(Regia: Tudor Cristian Jurgiu)

eroina nu se ascunde nicăieri, nu are nicio întâlnire și titlul ăsta e ca un horoscop prost. Aia stă vreo 6 eternitați în casă, cât să dea cu pan Jurjiu pe uși și pereți de apartament de bloc și să se simtă și el regizor. după care se duce la spital (sau undeva cu mult albastru) și o femeie de gen 50 de ani monologhează în draci că d-aia are vagin. THE FUCKING END. Iar se confundă insignifianța cu subtilitatea și laba cu scenariul.

RAMONA

Stere Gulea (regizor), Florin Piersic Jr. (actor), Daniel Mitulescu (producător), Melania Oproiu (monteur), Sorin Botoșeneanu (operator), Miruna Berescu (directorul Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL) și criticii de film Cristina Corciovescu, Ștefan Dobroiu, Doinel Tronaru, Laurențiu Brătan, Ionuț Mareș ar face bine să scoată din ei câte un paragraf despre valoarea artistică a filmuizmului ăstuia. Au selectat o impostură abjectă care n-are de-a face cu cinema-ul, vreau să și-o asume. Cu toată gurița și mânuțele lor de personalități relevante pentru cinema-ul aborigen. Și nu, ”a fost Cannes” nu este un argument. Puteau să aleagă din vreo alte (minim) 20 de filme care chiar au de-a face cu cinema-ul, nu cu bășinile. Dar nah, nu toată lumea a fost samsar de filme la HBO, poate unii au datorii de plătit. Morale, evident. Poate au supt prea multe drinkuri s-au tras prea mult de șireturi și au uitat să gândească atunci când vine vorba de imposturile lui cretzulescu.

Robotelul de Aur

Robotelul de Aur

“TÂNĂRĂ SPERANŢĂ”
Altă categorie extrem de competitivă și cu dificultăți la alegere.

ROXANA STROE (pentru regia filmului BLACK FRIDAY) indeed.

RAFAEL FLOREA (pentru rolul RAFAEL din filmul BOX) singurul lucru ok din filmul ăsta sunt băieții ăia de la sală, ăsta micu e foarte ok.

ANA MARIA GURAN (pentru rolul LARISA din filmul LUMEA E A MEA) indeed.

MIHAI GAVRIL DRAGOLEA, RADU CONSTANTIN MOCANU (pentru regia filmului ROBOȚELUL DE AUR)
Ei acilea, avem un problem. Cam mare. Roboțelul de aur trebuia nominalizat la documentar de lung-metraj. Pa-pa Solomon, ești veriga cea mai slabă. Dar nu s-a întâmplat asta și formula de compromis, cu regia nominalizată la tinere speranțe are singurul merit de-a fi mai bine decât nimic. Ce-i de plăcut la Roboțel este fix fundamnetul din documentarul contemporan: filmul se duce după subiect. Fără idei preconcepute și fără scenarii dar cu onestitatea aia față de subiect care nu de puține ori incomodează spectatorul. Steluța e protagonista: campioană la box, nici nu știi exact dacă că-i fată sau băiat, are alura și simplitatea unui smardoi de provincie. Și ceva bun-simț. Subiectul nu-i Steluța, sunt orfanii din orfeliantele din românica și aș vrea filmul ăsta pe DVD doar ca să le dau cu el în bot la toți psudo-intelectualii care se plâng că ne judecă occidentalii după imaginile oribile din orfelinatele cu SIDA ale lui Ceaușescu. Nu s-a schimbat nimica, Steluța și gașca ei sunt eșantionul de orfani care n-a ajuns la BOR, după dealurile gri. Când își aduc aminte cum efectiv pășteau iarbă și merg în vizită la mansionul administratoarei de orfelinat mi s-au făcut toți perii măciucă. Acilea e pe online.

TUDOR PLATON (pentru imaginea filmului TOATE FLUVIILE CURG ÎN MARE) ăsta e un film de vreo 6000 de ori mai bun decât Ramona și de gen 40 de orin mai bun decât Protagonista are parte de-o clizmă subită dar primește consolatoriu nominalizare pt tânăr speranț la imagine. Și mdap, e foarte justă nominalizarea, e foarte ok să mai încurajăm și DOP și scenariști și alte categorii sociale ale cinema-ului în afară de actori și regizori. În contextul filmelor de la scurtmetraj e de căcat că ăsta și altele probabil la fel de bune au rămas pe dinafară.

Toate fluviile curg in mare

Toate fluviile curg in mare

m-am cam plictisit, dar să zic că:
1. cel mai bun film străin distribuit în românica este THE TRIBE / TRIBUL (Ucraina – Olanda, Regia: Miroslav Slaboshpitsky).

2. la sunet o sa se voteze după ureche, pentru că așa se votează de obicei.

3. premiul pentru costume, pălăriuțe și pedichiură i l-aș acorda Olimpiei Melinte (cumulat pentru București Non-Stop și Cel Ales)

4. ”Protagonista are parte de-o clizmă subită dar primește consolatoriu nominalizare pt tânăr speranț la imagine.” acestă formulare este confuzantă dar dacă o să mă apuc vreodată de făcut filme așa se va numi primul meu lung-metraj.