Only God Forgives

Only God Forgives e un maldăr de bling bling & neon emptiness. Faux vintage thai actioner, faux cinema. Genul ăla de film frumos vizual și nimic mai mult. Ba poate chiar ceva mai puțin.

james_fenwick_only_god_forgives

La ce love-hate relationship am cu cinema-ul lui Refn era de așteptat să nu mă dea pe spate dar cumva tot m-a surprins cât de flimsy poa să fie. Avem un rudiment de plot? Foarte bine, să aruncăm peste el cu ceva over-stated incest innuendo.

jeroen_van_de_ruit_only_god_forgives-600x849

Fundamentalmente vorbind problemul lui OGF nu vine din excesse ci din lipsa oricărei chestii (personaje, tempo, cinema) care să compenseze/ contrabalanseze excesele vizuale.

  1.  pentru un film cu kafteală și incest, Refn apelează mult prea mult la Lynch (rapeluri și invocări foarte frumoase și foarte puțin prelucrate) și mult prea puțin la Johnnie To (sau John Woo, sau orice artizan asiatic de filme cu kafteală);
  2. avem de-a face cu multe cadre perfecte dar cu extrem de puține secvențe care să funcționeze cinematografic sau narativ;
  3. oedipianismele luate de la Sigmund Fraud sunt singura chestie care ține loc de personaje. Don’t get me wrong, e foarte plăcut să te uiți la Scott Thomas & Gosling & nenea ăla cu sabia, dar mai bine îi lași cartoane 2D decât să arunci niște incest și să pretinzi că ai personaje.

Only God Forgives Poster (1)

Scurt pe doi OFG suferă de <<prea mult glam, prea puțin cinemau>> și mare o rudă mai săracă neuronal și mai lipsită de ambiț decât Enter the Void sau I Come with the Rain care, fiecare în felul lui (capodoperă absolutistă în cazul lui Noe, rateu fascinant în cazul lui  Tran Anh Hung), făceau același rahat bici.

Only God Forgives Poster (3)

Truth be told, Nicolas Winding Refn comite cadre fabuloase și momente memorabile vizual: Karaoke și întâlnirea dintre mama leone și asian guy with sword și kafteala din sala pustie de box și fistingul incestuos post-mortem. Dar cum deschide vreun personaj gura cum mucii ajung în fasole. Parcă ar fi scrise de Cristina Nichituș pe ketamină dialogurile…

Only God Forgives Poster (4)

Dacă aș fi dat note la filme pe imdb (dar sunt prea snob pentru asta) OGF ar fi avut două puncte în plus dacă era lispit de absolut orice replică de dialog. Valhalla Rising era non-parlată și comparată cu Bronson e o capodoperă. Tocmai pentru că nu se flatula nimeni pe gură. Only God Forgives Poster (5)

Deci da, OGF este exact cum mă așteptam: foarte frumos & foarte degeaba, incapabil de vreun momentum sau de construit vreo secvență.

Only God Forgives Poster (6)