Spring Breakers este filmul pe care îl așteptam de la Harmony Korine și de la Gummo încoace: un poem extrem(ist) al vremurilor, idealurilor și hedonismelor din ziua de azi....
Continue reading...
Johnnie To face din nou ce știe el mai bine: thriller brici plin de mafioțeală, iuțeală & violențe (în general letale). Dar oricât de bune ar fi suspansurile și hecatomba dinspre final…...
Continue reading...
Deci huge INDEED pentru muzica individului ăstuia. Descoperită accidental la final de film de groază și mister (The Banshee Chapter, mediocru dar eficient montat întru clasic scares)....
Continue reading...
Leviathan nu e documentar, e poem vizual și film experimental. O chestie fabulos de macabră (Cthulu! Chtulu!) care aduce pe masă niște discuții serioase despre mai multe chestii....
Continue reading...
Ninja II: Shadow of a Tear = 200% oldschool. Pentru că boarfa lui gestantă a fost lichidată de o grupare ninja-mafioată, un americănoi mai versat la karate decât toții asiaticii la un loc le dă omor unora dintr-un stat asiatic unde nu se respectă vai, doamne, drepturile omului. În rol titular Scott Adkins. Luptele sunt Bine....
Continue reading...
Final de an, deci îmi mai trebuie doar vreo 5 zile ca să fac și eu topul de filme 2013. Chestie cam bizară, dar oricine știe că pentru topul de filme pe anul care tocmai ce se scurge ar fi, la modul cel mai obiectiv, nevoie de vreun an juma’. Până una alta, să curgă...
Continue reading...
J. G. Ballard este unul din autorii esențiali ai secolului XXI. Și nu doar pentru că a scris Crash-ul lui Cronenberg. SF-urile lui sunt din zona sublim de perversă a viitorului imediat și-a malformațiilor pe care le poate suferi societatea noastră cea deja malformată....
Continue reading...
Epic ambițios & amplu demn de comparații cu opusurile lui Sergio Leone. Cel mai american film american al lui 2013 este un triptic despre fundamentele americii: idealism & corupție & assholism. Care fiind totuși american își refuză deturul înspre tragedie greacă… let there be spoilers:...
Continue reading...
<<the impact of the thermo cloud was death by thermo shock: the heat was so intense it caused the victims’ brains to boil and them explode>>...
Continue reading...
Backyard Asia are la îndemână niște filme (și mai ales niște postere) abolutamente fucked-up. Deci fără prea multe comentarii, just fist your eyes....
Continue reading...
Finalmente am văzut Gravity. Evident am regretat că nu l-am savurat la cinemau. Dar mi-am și confirmat o prejudecată: dacă rupe la boxoffice în US of A nu are cum fi inteligent....
Continue reading...
Comedie lo-fi nemțească și în alb-negru care reușește o sinistă dublă performanță: este completamente non-muzantă și este la fel de obscen de inutilă....
Continue reading...
Kohei Yoshiyuki e fotograf & japonez. Pe Juxtapoz este o colecție de pozeuri disturbante cu activități sexuale pe domeniul public. Enjoy....
Continue reading...
Cică există un blog despre postere de la concerte rock. Deci ilustrații cât cuprinde. Mai mult de juma’ din ele fiind foarte demne de atenție. Deci ...
Continue reading...
O carte deja expirată și mult prea optimistă despre starea de fapt a cinema-ului. Pe care am citit-o doar de-al dracu. Sau poate că pentru pasiunea mea apropos de futilitatea flamboyantă a teoreticienilor francezi....
Continue reading...
Only God Forgives e un maldăr de bling bling & neon emptiness. Faux vintage thai actioner, faux cinema. Genul ăla de film frumos vizual și nimic mai mult. Ba poate chiar ceva mai puțin....
Continue reading...
Rosario Dawson la vaginăul epilat? Yum -Yum. Vincent Cassel pe post de mafioso? Xcelent. James McAvoy? Cantitate neglijabilă ca în toate filmele în care protagonisticizează. Danny Boyle? L-aș fi preferat pe Guy Ritchie....
Continue reading...
Nu știu cine-i Victor Dumitrovici, dar scurtmetrajul ăsta pe nume Zombie Christmas m-a uns pe suflet. Mai ales dpdv al hranei pentru zombie. Finalmente, un vedet autohton – Tudor Chirila – este folosit cum trebe pe cinema....
Continue reading...