Planul de lectură

Mă mai apucă uneori mușcări și remușcări de conștiință apropos de planul de lectură. Pentru că niciodată nu reușesc să ma țin de el, fir-ar.

Pentru ca planul de lectură rămas pe butuci să nu-mi umple de acreală și vinovăție preasfintele festivități care va să urmeze,  am luat cea mai radicală opțiune. Am plecat din capitală (unde oricum plouă) spre munte (unde oricum nu intenționez să ies din casă, deci oricum, poa’ să plouă) cu mai multe cărți. Mult prea multe, dar nu trebuie să mă întorc cu toate citite. Trebuie să am de unde alege.

Haunted VS Bîntuiți

Haunted VS Bîntuiți

Că tot nu mai citisem ceva de Palahniuk am luat Haunted. Două ediții, în două limbi. Nu pentru vreo exegeză de traducere cât pentru că varianta engleză e puchinos scrisă pe hârtie cam gălbejită. Apropos, nu se scrie Bântuiți, cu  din a?

asa, decat nitel variat

asa, decat nitel variat

Am cărat și trei cărți începute care se cer terminate.

Unul din cele mai bune studii (fabulos de demistificator) despre Pompei și despre cum s-a construit, încă de prin secolul XVIII mitul care-l înconjoară. Mary Beard face și antropologie culturală și arheologie și scrie extrem de clar despre niște chestiuni mai complicate.

Alt non-fiction, despre cum se considera că trebuie să fie viața sexuală a cuplului (căsătorit, desigur) din Franța de secol XIX. Delicios de imbecilă și tragic de delirantă amestecătură de medicină de baltă, morale creștine și consecințele lor nefaste. Scris tot de-o femeie, Laure Adler, care citează și din arhivele judecătorești și din literata epocii pentru un plus de zvâc și sfârc…

Al doilea volum de povestiri ale lui Ballard este un proiect care va dura destul de mult, mai ales în ritmul de-o poveste pe zi. Dar deh, e Ballard deci nu exclud să ies în peisaj și să-l devorez pe jumătate. Și de-aia nu respect eu planul de lectură.

Din seria de noi achiziții nu am considerat demne de testat decât o istorie antică (Hadrian, scrisă de un neamț) o porcărioară care se poate totuși să fie foarte agreabilă (ceva gen breviar antropologic despre cum erau îngropați de vii unii și miturile plus legendele urbane plus literatura care a rezultat din aceste nefortuite experiențe) și un Faulkner: As I Lay Dying.

Punct contrapunct tocmai ce-am achiziționat-o și cumva nu sunt deloc sigur că vreau să o lecturez în sejurul ăsta. Adică Huxley oricând, dar parcă aș vrea ceva mai altfel. Oricum planul include și un stash de reviste, deși nu-s deloc convins că Vogue Uomo este o lectură plăcută acilea în creierii munților. Unde plouă.

 

 

 

 

  • A.

    Politica Polirom e sa ramana la î 🙂

  • Nicio carte cu pisici?

    • Cristi Mărculescu

      la cât Garfield & Le Chat & Simon’s Cat am citit cred că-mi ajunge pentru următorii ani 🙂