Recomandări duminicale: un muzeu, 2 filme, 3 link-uri

Documentar despre spionajul românesc, articol despre Matthew McConaughey, o incursiune în balcanii de la zenitul Imperiului Otoman, Un SF foarte bolnav și alte alea. Cam astea ar fi cele câtev recomandări duminicale.

Dacă tot e mai frumos pe afară și dacă am scris deja despre premierele de cinemau ar fi cazul să nu mă repet. Deci pentru ieșit din casă am testat MNIR (Muzeul Național de Istorie al Româiei) care are două expoziții care merită văzute.

afis_expo_imaginand-balcanii_mnir2013

afis_expo_imaginand-balcanii_mnir2013

Imaginând Balcanii a fost o surpriză foarte plăcută. Expo itinerant la care au contribuit vreo 12 muzee naționale. Despre balcanizme de secolul XIX. Puse la un loc cu focus pe construirea identităților naționale în spațiul ăsta confuz și levantin până peste poate. Destul de abil calibrată ca balans între vizual și informație, imaginar, politic și istoric. Mi mi-a picat extrem de bine, mai ales că într-un anume fel completa pervers altă expoziție despre cum era la porțile orientului pe la 1800 și ceva. Recte Epoca Biedermeier de la MNaR    unde se expun moaftele occidentale ale high-class-ului carpato-danubiano-pontic.

Aurul și argintul antic al României era de fapt expoze-ul pe care voiam să-l văd. Cu multe chestii din alea paleolitice și dacice și barbare și bizantine.

Aurul-Argintul-Antic-al-Romaniei

Aurul-Argintul-Antic-al-Romaniei

Concepută exhaustiv și ca exponate și ca explicații (prelungi și docte dar foarte just integrate vizual în concepția muzeografică) adunătura de inele pentru păr, fibule, tipsii, vaze, coifuri, etc e foarte rewarding vizual și mdap, încă mi se pare halucinantă capacitatea pentru detaliu manual cu care au fost meșterite mare parte din exponate.

Și dacă beletul (25 RON) includea și restul de muzeu am aruncat o privire și în Tezaur. Pe care îl mai văzusem. La columnă a trebuit dat skip pentru că se închidea hardrughia.

Tezaurul Romaniei

Tezaurul Romaniei

Foarte bine ales tocmai movul pentru ca fundal de bijuterii, încă impresionant și bizar cumva modul în care anumite piese erau și într-o parte și în alta pe când unele din piese erau doar la expoziția cu AUr. Care bănuiesc că n-o fi susținută tocmai de gold gabriel corporation.

Ziceam de filme pentru că deh, unii oameni mai cu scaun la cap stau duminica acasă pentru a nu se sufoca în oceanul de burghezie dâmbovițeană revărsată peste străzi.

Ce să vezi.  Acilea este  integral un documentar de care eu nu auzisem și care mai e și nou-nouț: Afacerea Tănase. O poveste foarte reală și foarte fucked up despre cum Virgil Tănase &Paul Goma au devenit ținte ale unei execuții ordonate de Ceaușescu.

Genul ăla de poveste cumva larger than life cu o trădare și dizidenți și spionaj ca la carte/film din timpurile Războiului Rece. Film corect, foarte capabil să lase personajele și materialele de arhivă să contureze epoca dar și caracterele celor implicați.

Ca să ne smulgen din balcanism și românitate aș sugera unul din cele mai demnete SF-uri posibile: Inseminoid. Versiune low-class, dar very high concept bazată pe Alien. Un echipaj de cosmonauți trebuie să dea de cap unei infestări vaginale cu malahie extraterestră. Care se manifestă psihotic dar și cu niscaiva super-puteri. Deliciously insane movie.

Și pentru că suntem cinefili și intelectuali PLM, să băgăm și niște artilerie grea. Păstrăm registrul (SF bizar și greu explicabil): recte o exegeză culturală a lui ZARDOZ. Venită de la Gorzo via Facebook. Exactamente genul de text deștept și detaliat pe care nu credeam că tocmai despre Zardoz îl va scrie vreodată careva.

Deci un articol minunat de detaliat, lectură plăcută.

Zardoz

Zardoz

Boorman’s film, indeed, seems to hesitate between a future history of a henceforth conventional kind—which dramatizes the human race’s survival after the atomic cataclysm, the rebuilding of civilization, the survival of knowledge, or the return of mankind to the savagery of some dark ages. Or it may offer instead an atemporal fable of the appearance-reality variety, something on the order of, say, THE MAGNUS, which seems to have left its traces here in the (to me) tiresome puppet master/ magician, with his annoyingly self-conscious winks at the audience.Fredric Jameson

Articolul numero due: O adunare de 16 muzici belgiene. După standarde olandeze selecționate, totuși foarte plăcubile.

Dallas Buyers Club

Dallas Buyers Club

& finalmente, să închid calupul de recomandări duminicale cu un articol de pe LittleWhiteLies prelung și cam just despre Matthew McConaughy și despre cum și câte poate el.

The qualities McConaughey exudes in his most noteworthy performances of late — the ever-winning combination of smarm, charm, and the ability to deliver dialogue, no matter how ridiculous, with prophetic righteousness — can be seen in his iconic screen debut as Wooderson in Richard Linklater’s Dazed and Confused. LittleWhiteLies

Fredo&Pidjin

Fredo&Pidjin