Revederi: Boogie Nights

Boogie Nights e fresca dedicată industriei porno de către P. T. Anderson, unul din cei mai competenți auteuri de cinema Made in USA. Un film demn de (re)văzut.

Boogie Nights e un film pe care l-am văzut acu vreo 15 ani pe cinema. De plăcut îmi plăcuse, de revăzut nu l-am mai revăzut de atunci. Până la urmă mi-am zis că ar fi meritat, pe post de antropologie cinefilă personală. Așa că l-am revăzut. Povestea lui Dirk Diggler, a impresionantului său phalus și-a ascensiunii (și evident decăderii) prin industria porno  este cel mai Scorsese film al lui PT Anderson. Un fel de Goodfellas servit cu multe fasoane subtile și reconstrucții minuțioase ale evului disco. Un film american mare și clasic, cu multe personaje, multe lucruri cool (droguri, porno, violență) și cu TOATE locurile comune inerente genului cinematografic film american mare și clasic.

Deci povestea:

Boogie Nights

Boogie Nights

 Eddie (Wahlberg)  o are atât de mare încât lumea plătește (inclusiv masculii) ca să i-o vadă. Not gay, not at all.

Burt Reynolds

Burt Reynolds

Jack Horner (Reynolds, care-a și luat un Glob de Aur și-o nominalizare la Oscaruri pentru rol) îl descoperă și îl angajează la el, la firma de porno. Suntem încă prin finalul deceniului 7, când brusc lumea începuse să meargă la cinema ca să vadă filme XXX și asta era cool. Că finanțatorii lui Jack și filmelor sale erau fix goodfellas (adicătelea mafioți), asta este o altă poveste.

Boogie Nights

mafia guy is not quite thrilled

Combinat cu Amber Waves (Moore, hot as hell) Eddie devine mega-star și cum lucrurile merg bine normal că banii sunt investiți în mașini și droguri.

more Moore, beaucoup fashion

more Moore, beaucoup fashion

Suntem încă la braț cu Jack care se crede regizor de filme care chiar sunt Filme, chit că sunt cu futaiuri și ne amuzăm cu Eddie care chiar se crede actor pentru că are și niște scenarii cu replici de memorat. Good old 70s…

happy times montage in split-screen

happy times montage in split-screen

Care evident că se termină. Anii ’80 schimbă multe. VHS-ul democratizează accesul la piața video, pornografia și pornomafia sesizează (corect) trend-ul. Iar domnul Dirk Diggler și amicii lui încep să rămână pe la marginea unui BOOM care transformă filmele cu acte sexuale nesimulate în Industria extrem de profitabilă (care există bine-merci în ciuda pirateriilor până în ziua de azi).

Boogie Nights

Boogie Nights

Mai multe nu povestesc, pentru că story line-ul îl țineam minte. Ba chiar în mod surprinzător Boogie Nights este unul din filmele alea pe care mi le-am amintit cap-coadă. Toate cele două ore și jumătate de film, care nici atunci nici acuma nu au prezentat burți sau timpi morți.

Dirk Diggler

Dirk Diggler

Ce-ar fi interesant este cum funcționează din epic și din imagine filmul ăsta, curat și clasic, cu locuri comune, dar și cu o atenție dementă la detaliile epocii. Și când zic detalii nu-i vorba de scenografie și costume și decoruri și mașini. PT Anderson e atent și la texturile vizuale de atunci. Montage-ul se face în split-screen multiplu (remember Dallas?), fake footage-ul din epocă are și granulația și deficiențele din lumini specifice porno-ului de prin 70s & 80s), ba chiar și încadraturile vin din esteticile New Hollywood (devenite deja comune după revoluția de la finalul deceniului6).  Boogie e din plin, subtil asezonat pentru ca filmul să-și aibă muzicile disco, dar să nu abuzeze de hit-urile de pe atunci.

Boogie Nights

Boogie Nights

Epicul, adică toate peripețiile de star porno și mai târziu de star porno decăzut ale lui Dirk Diggler sunt scenarizate tot de Anderson. Mult mai puțin arty și mult mai atent la personaje decât ar fi fost de așteptat nenea Anderson respectă ideologiile scenaristicii mainstream americane. Când lucrurile încep să meargă prost merg prost în montaj paralel pentru toată lumea (bubă pe care o au majoritatea producțiilor de Hollywood). Dar măcar actorii au și personaje și loc de desfășurare. Și John C Reilly și William H Macy fac personaje memorabile, deși nu au același timp pe ecran. Heather Graham și-a luat laude multiple în epocă pentru rolul divei porno care făcea totul cu picioarele în patine cu rotile (după care s-a cam ales preful de cariera ei, dar n-am pus-o eu să joace prin mizeriile prin care a jucat după filmul ăsta ).

Boogie Night

Boogie Night

Apropos de scenariu, Dirk este o versiune camuflată și neasumată a legendarului John Holmes. Iar unul dintre incidentele din filme este cumva o versiune foarte light a cazului Wonderland, după care s-au mai făcut filme. Lui Paul Thomas Anderson îi cam place să nu-și asume protagoniștii, cum (nu) a făcut-o nici în The Master, biopic-ul despre șeful scientologilor.

Boogie Nights se dă la TeVeu diseară. Pe TV1000, de la orele 22:30. Și mai e în reluare vinerea viitoare (27 iunie) la aceeași oră. Acuma posterele și niște 70s flava, că așa am considerat eu necesar:

Boogie Nights (11)

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove

that early 80s groove