Revederi: There Will Be Blood

There Will Be Blood este a 2a parte din trilogia americană (neoficială) a lui Paul Thomas Anderson. Un film arthouse abraziv & autoindulgent și cam capodopericos.

 

There Will Be Blood

There Will Be Blood

There Will Be Blood este și nu este o serie de chestii: adpatare de roman al lui Upton Sinclair, cel mai bun film al lui 2008, o bucată de cinema perfect calibrată și partea de mijloc dintr-o trilogie (ne-asumată) despre fundamentele Americii. Să le luăm pe rând. Paul Thomas Anderson s-a inspirat din Oil!, romanul-scandal din 1927 al lui Upton Sinclair. Adică a preluat un personaj și câteva evenimente (vreo 150 de pagini dintr-un total de 500, zice chiar PTA) și-a scenarizat ceva în spiritul romanului. Maniera de abordare, cumva western este mult prea indiferentă la ritmul și amploarea care fac din western ceva accesibil. Filmul ăsta e mult prea stilat pentru 20008 și mult prea arthouse din mize și ritmuri ca să fie western. Trilogia de care zic este cam așa: Boogie Nights (2007), There Will Be Blood (2008) și The Master (2012). Filmele despre entertainment (pornou, mai exact)  capitalism și respectiv religie. Fix chestiunile fundamentale pentru ce este US of A.

 

Construit episodic, din tablouri cinematografice, TWBB urmărește ascensiunea și dezumanizarea lui Daniel Plainview, (jucat de Daniel Day Lewis, care-a înșfăcat cam toate premiile posibile pentru rolul ăsta) petrolist amărât care devine, folosind eficient credulitatea și imbecilitatea celor din jur, ditai magnatul. Prin America dintre cele două războaie mondiale, undeva în mijloc de deșert domnul Plainview își construiește de unul singur, cu curaj, încăpățânare și foarte multă manipulare un imperiu financiar. O face la modul capitalist, profitând de proștii din jur, care au terenuri bogate în petrol dar nu știu nimic despre sonde și extracție. O face în cel mai american mod posibil, radiind bune intenții și cu luându-l pe doamne-doamne în gură. Mai are și inspirația de-a adopta un plod rămas orfan, a cărui prezență ajută din plin la imaginea de familist onest și cu frica lui Dumnezeu.

There Will Be Blood

There Will Be Blood

Singurele probleme ale lui Plainview nu sunt etice, morale sau tehnice. Sunt din relația, necesară și minunat pusă pe ecran dintre capitalistul lipsit de scrupule și  Eli (Paul Dano, care merita și el niște premii, că nu oricine poate sta actoricește pe lângă Day Lewis ) fals profet al unei din sectele alea debile creștine care  se înmulțesc dintotdeauna prin US of A. Cea mai citită lectură a lui TWBB este că religia și capitalismul se luptă pentru sufletul Americii și tre să admit sună bine. Totuși revăzut acuma filmul ăsta e mai mult despre mecanismele de operare ale celor două culte. Și Eli, falsul profet, și Daniel, falsul benevolent operează similar: prin discursuri pompoase care ascund înșelăciuni ordinare. Dar accentul e pus și din regie și din scenariu pe modul în care capitalistul lucid privește religia. O altă înșelăciune pe care la furie sau nevoie o poate dezmembra.

Filmul ăsta este, cu toate cele două ore juma’ una, din peliculele care sunt chiar mai bune la o a doua vizionare. Purcoi-ul este cam simplu: te uiți dincolo de panache-ul vizual (Oscar pentru operator și da, din ultimii 14 ani filmul intră pe lista de cele mai bune piese de Cinema) și ai atenție și pentru cum funcționează din episoadele narative filmul. La prima vizionare evident că alde Day Lewis și Dano ocupă tot ecranul cu jocurile alea actoricești de calibru maxim. Acuma m-a intersat cum se mișcă (din tablouri ) povestea ridicării și-a decăderii lui Plainview, cum se bagă în film mecanica acumulării de drepturi de exploatare și enoriași și nu în ultimul rând muzica lui Johnny Greenwood (de la Radiohead, d’oh)

Când l-am văzut prin 2008, There Will Be Blood mi-a lăsat impresia de mare Cinemau, dar film auto-indulgent. Și asta cu auto-indulgența e cu mult dus-întors. Doar că acuma nu m-au mai deranjat lungimile unor secvențe. Poate pentru că mă și așteptam la ele. Mă așteptam și la cele trei scevențe cheie (începutul super-lent cu sonde, spectacolul scetant cu exorcizare blajină și finalul ultra-violent cu discursul depsre cum se suge milkshake-ul) dar tot au fost de mare impact.

Filmul se dă deseară, de la orele 18:20 pe TV1000. E și mâine, recte duminică, în reluare, pe la prânz (12:40).

Apropos, cartea o am, dar nu am citit-o. E, însă, amuzant de observat cum au tradus iar aiurea un titlu fix ca să vânda o carte pe baza unui film. De la Oil! la Va curge Sânge este o cale mult prea lungă, iar punctele comune între film și roman sunt destul de puține.

 

 

  • Filip

    It’s Jonny Greenwod :-). Dar muzica rupe, indeed.

  • Filip

    Having said that, să mă autocorectez nițel: Greenwood.

    • Cristi Mărculescu

      gat, corectat. merci