Rezultatele CNC 2015

5 lung-metraje, 3 lung-metraje de debut, 6 scurtmetraje, cam asta s-a finanțat în ultima sesiune din 2014. Rezultatele CNC sunt destul de bine.

Personal nu am cai în sursă dar uite că rezultatele CNC de 2015 sunt destul de ok. Suspect de ok. Neofensatorii. Faza este că titlurile propriu-zise mi se par catastrofal alese dar că măcar s-au dat niște fonduri unor autori care mai bine sau mai prost, mai oportunist sau mai inspirat au făcut totuși filme nu vome din banii ăia. Și între depunerea de dosar și premieră titlurile se schimbă frecvent. Deci.

Lung-metraj. Acilea Mun-Giu ia 430.000 de euroi pentru Fotografii de familie. În momentul de față nici nu pot să pretind că mă interesează prea mult care-i subiectul, oricum se va vorbi mult despre filmul ăsta. Radu Mihăileanu e pe locul doi, cu cel mai penal titlu din șeptelul câștigător. Povestea iubirii. La modul obiectiv e un titlu de melodramă și Mihăileanu a făcut decât melodrame, deci nicio surpriză acilea. America lui Florin Șerban ar trebui însă schimbat ACUM. Pentru că America, Venim! Și pentru că Dincolo de America ar trebui să ducă automat la suspiciuni maximale apropos de orice film aborigen care are America în titlu.

Pe pozițiile 4 și 5, separați de doar 50.000 de RON sunt Paul Negoescu (cu Never Let it Go) și Constantin Popescu (cu Pororoca). Pororoca cică e un tsunami amazonian, eu credeam că este vreun obicei stămoșesc care implică deflorarea ritualică a hoiturilor nelumite.

La scurtmetraje lucrurile stau foarte bine, mai ales că pe listă sunt Bogdan Mustață (Lupu) și Nicolae Constantin Tănase (Outrageously Disco și 12) și George Chiper Lillemark (care era un DOP excelent). Aștept lucruri bune. Adrian Silișteanu a regizat Șanțul, și-a filmat multe și bune (cu Sitaru) și rele (cu ProSTV) deci rămâne de văzut care-i exact faza cu Sânge din sângele meu, cel mai bine cotat și finanțat scurtmetraj. De ăilalți doi finanțați nu știu destule cât să mă pot pronunța.

E frumos ce se întâmplă și la lung-metraj de debut.  Mehmet Can Mertoglu primește în numele prieteneiei de veacuri româno – turce finanțare pentru debutul în lung-metraj. O coproducție. Să fie cel puțin la fel de bine filmată ca telenovelele alea turcești care arată mai bine decât lungmetrajele noastre, ok? De Hadrian Marcu nu știu nimica, DAR pe ultimul loc la finanțări e Ivana Mladenovic cu un proiect de care sunt foarte curios. Ecranizarea după Soldații lui Schiop. Cartea nu mi-a plăcut dar Ivana este fix ce trebuie și ca talent și ca spirit și ca tupeu ca să iasă ceva cinematografic valid din romanul ăla.

La documentar nu mi se pare foarte clar ce se întâmplă. Bănuiesc că marele câștigător nu-i bazat pe articolul ăsta. Ce mai știu despre Ionuț Teianu e că i-a ieșit bine un documentar, Afacerea Tăstase și că a scris Despre oameni și melci.  Mona Nicoară a făcut la un moment dat un documentar ceva cu o școală și cu puradei. Copel Moscu (sau Moscu Copel) era profesor pe la UNATC și avea niște trebi și cu Cinepolitica.

Acuma dacă ne uităm și la ne-finanțați lucrurile sunt nițel altfel. Nici Tom Wilson nici Tudor Voican nu au primit note mari la evaluarea pentru debut. Dar de la Tom Wilson eu m-aș aștepta la vreun film independent, din nou. Și probabil că mult mai interesant decât ce se face din banii CNC. S-a întâmplat deja de 2 ori, cu Before the Fall și cu Experimentul București.

La respingerile de scurt-metraj sunt regizori de pe listele mele personale de urmărit: Igor Cobileanski, Matei Lucaci-Grunberg, Adrian Sitaru, Anton Groves. Aș fi fost cumva curios și apropos de proiectul Zombie, al Iuliei Rugină.

La lung-metraj din nou sub linie apar Igor Cobileanski dar și Eva Pervolovici, Gabriel Achim și Marian Crișan. Tztztz. Ghinion de neșansă, scenarii neplăcubile sau politici CNC-iste?