Rocco, documentarul despre domnul Siffredi

Domnul Siffredi a zis că dacă pula tot i-a văzut-o tot mapamondul ce-ar fi să dea undă verde la un documentar despre sufletul și familia și intelectul pe care le posedă. Zis și făcut.

Anul trecul domnul Siffredi s-a lăsat de pornache și s-a apucat de reality-show-uri. Cum nu știați? Aflați acuma, la pachet cu alte chestii pe care de fapt nu era musai să le aflați despre Rocco Siffredi dar pe care acest gigant al pornoului vrea să le comunice. Din fericire echipa de regizori nu trateaza Rocco drept film la comandă și iese foarte artistic în peisajul plin de pustiul absolut de dintre două filmări de pornache. Must See pentru că arte și cultură pop generalistă aș zice.

rocco intelectualul

niciodata singur ;i nu chiar in dush

Mizele sunt clare: Rocco își organizează o ieșire din scena porno și vrea să zică ce și cum a însemnat pentru el pornografia. Și că are și-o familie, și că de fapt el crede că documentarul ăsta ar trebui să iasă așa, mai amarcord-ian.  Pe regizori (doi) nu-i inoportunează prea mult și-l lasă să-și facă artele poetice despre futut și trăit din voice-over. Imaginea vine dela fundamentele cinemaului (cadre Bune, un oareșce vertij, o oareșce ironie) și de la fundamentle profesiei (piele și sudoare, irigatoare și multe dicuții despre anus și anal). Departe de hagiografie la adresa protagonistului și-a mădularului și-a analului (pe care dânsul l-a ridicat la rang de artă, spre crăcănarea divelor pop dâmbovițene) Rocco se comportă ca un documentar cu subiect clar, dar deloc jenat să se piardă prin peisaj și decor.

the emptiness of porn

the emptiness of porn

irrigation time

Thierry Demaizière și Alban Teurlai găsesc esteticile alea incluse dar ascunse în orice porno demn de vizionat și frecat. Și maniera lor de-a decupa și monta este un efort deloc zadarnic de-a reformula ceva despre pornou. Ceva nu tot timpul tangibil și destul de greu verbalizabil. Probabil faptul că (încă) există ceva erotic îm pornografie.

pentru ca sa fie clar la toate divele de webchat

magnifique, indeed

Dialogurile lui Rocco sunt mult mai percutante decât monologurile. Certurile cu-o divă porno căreia îi place brutalitatea sexuală s-ar putea să clarifice pentru mulți toate dubiile apropos de masochism și de control. Rocco și vărul lui Gabriele (regizor pentru aventurile de XXX ) sunt ocazional Stan și Brani, cu pretențiile și intențiile artistice ale lui Gabriele izbite de pragmatismul lui Rocco. E mai mult acolo decât în Boogie Nights și în mod cert mult mai amuzant decât ar fi cazul.

aftermath of porn

pardon?

Ca orice documentar recent Rocco nu face în niciun caz (ab)uz de prea multă informație. E impresionism mascat în observațional, e fix ce trebuie apropos de un domeniu de arte de consum care au existat dinainte de toate căcaturile de religii și politici și-o să existe cât o exista rasa umană.