Spring Breakers

Spring Breakers este filmul pe care îl așteptam de la Harmony Korine și de la Gummo încoace: un poem extrem(ist) al vremurilor, idealurilor și hedonismelor din ziua de azi.

Târfe retarde în bikinei, cagule fosforescente, swaggadelie absolută și neon emptiness în stare pură. Slo-mo (finalmente se dovedește un americănoi capabil să (re)dea demnitate și sens slow motion-ului de care abuzează ca niște târfe flâmănde toată regizorimea de blockbustere) și Britney Spears recântată din guri și din pian live (ca artefact ultim al white-trash-uirizării <<culturii pop made in US of A>>) plus Guns & Drugs & mamele & OMFG.

spring breakers (4)

Chestia absolut sublimă apropos de Spring Breakers este miza din spatele imaginarului. Mai exact lipsa vreunei mize. Korine, care mai degrabă de la heroină decât de la vreo genialitate intelectuală a  avut o relație foarte dubioasă cu cinema-ul  (nu există vreo gramatică cinematografică la comun între Gummo, Mister Lonely, Trash Humpers și SB) reușește să prindă din zbor spiritul vremilor. Instragramizare până peste poate, body-fascism în surplus, curvenie adolescentină consumeristă de masă  apoteozată cu ocazia fericitului eveniment din Miami, fetișizare uber-sexuală a armelor, idoli gen Britney Spears și Tony Montana (cum ar fi un film în care Tony Montana o sparge la buci pe Hanna Montana pe acordurile unei piese de Billy Ray Cyrus? ar fi epic, desigur).

spring breakers (5)Sub toate astea nu e nimic, pentru că nu are cum să fie ceva. SB pare un videoclip de lung-metraj  bazat pe Kids (la care a lucrat paradoxal și Korine) remake-uit de pornograful cu juma de măsură Terry Richardson. Un sexploitation care nici măcar exploitation nu mai are cum fi. Nu poți să sexploatezi boarfe care oricum nu au altceva de oferit decât corpurile lucrate și găurile lăbărțate (categorie în care trebe inclus și James Franco, să nu fim sexiști).

spring breakers (6)

Cel mai narativ film al lui Korine este chiar surprinzător de narativ. Tinerele se duc la liceu, se roagă la swagga lui isus, se plictisesc. Fumează jointuri. Jefuiesc o bancă, au bani de droguri și distracție, ajung la zdup, cunosc un rahat ratat de rapper alb  (mdap, tre s-a admit James Franco face un rol bun, chiar foarte bun) devin his cunty minions. Se trage cu mitaliera, Franco face ce știe el mai bine cu o semi-automată în gură, se identifică inamicul. Se fuge înapoi la oraș, se trage cu mitraliera, se termină.

spring breakers (7)Spring Breakers nu are personaje, nu are scop, nu comentează nimic, nu trage semnale de alarmă. Ar fi foarte penibil s-o facă, la urma urmei este un artefact mai pustiu și mai meta și mai post decât orice produs (pseudo-)cultural american.

spring breakers (8)Dar ca primă frescă în neon de după invaziile barbare SP merită să fie amplasat pe un time line (și într-un countdown) către Idiocracy-ul lui Mike Judge. spring breakers (9)

Dacă aș fi într-o dispoziție mai profundă aș formula mai multe despre:

  1. Momentul în care mainstream-ul a ajuns atât de grotesc încât nu mai există linie de demarcație între underground-ul lui Korine și paradisul real al SB din Miami, iar cocălăria asta de film este în același timp produs contra-cultural și film de multiplex
  2. Starea de fapt a cinema-ului, pentru prima dată capabil să-și asume la modul ăsta starea de fapt jalnică, în care influențele vizuale majoritare decurg din app-uri  date de divina tehnologie hidrocefalilor consumatori.
  3. Pain & Gain, Only God Forgives, Alpha Dog și Clip (dap, ăla sârbesc) care ar trebui și ele aduse în discuție apropos de filmul ăsta.

spring breakers (10)

Ce-i de învățat din Spring Breakers?

Că cele mai fricoase târfe se întorc acasă și-și pierd toată swagga cu greu acumulată în autocarul care le transportă dincolo de Miami.

spring breakers (2)

Ce-ar mai fi de zis?

Nimic.

spring breakers (3)

spring breakers (11)