Viața și faptele lui Ilie Cazane

Viața și faptele lui Ilie Cazane este a doua carte a lui Răzvan Rădulescu care-mi pică în mână și a fost o lectură cât se poate de bună.

M-am apucat de citit cu mare încredere Viața și faptele lui Ilie Cazane, în ciuda coperții demne de-o carte de bucate sau de-o carte pentru copii, gen Ilie și roșia gigantică. Nu-i cazul, cum nici Teodosie cel Mic, prima carte de Răzvan Rădulescu pe care am citit-o nu era carte pentru copii.

Acilea avem de-a face cu un roman realist infuzat cu fantastic. Povestea unui tip care avea puterea miraculoasă de-a sădi orice legumă, plantă sau zarzavat cu rezultate giagntice. Spre ghinionul lui Ilie Cazane trăia în România comunistă (Anii 60) deci Securitatea Statului l-a săltat, anchetat, torturat, eliberat și executat.  Un alt Ilie Cazane, fiul deloc extraordinar al primului se naște la câteva luni de la arestarea tatălui. Colonelul se securitate Chiriță va avea de tras după decesul (de care nu-i responsabil) lui Ilie Cazane și va rata șansa de-a înțelege o chestie (pe care eu sincer să fiu nu-mi dau seama dacă am înțeles-o corect, dacă asta a vrut autorul să nu zică dar să implice): Ilie Cazane JR poate vedea într-un fel vitorul. și-are cumva capacitea de a transmite asta unora. De ce nu i-ar fi transmis și lu mă-sa chestia asta, nu înțeleg. dar enfin.

Răzvan Rădulescu, care este scenarist din ăla obscen de realist, atent la toate detaliile, cu zero fantezie prin filme despre maro-ul cotridian (Marfa și Banii, Moartea Domnului Lăzărescu, Hârtia va fi albastră) pare a-și păstra niște rezerve imense de imaginație și talent fantastic pentru romanele lui. Teodosie cel Mic, capodoperă indiscutabilă e cea mai bună dovadă în acest sens. Viața și faptele lui Ilie Cazane face ceva mai pervers dar nu la fel de uimitor ca formula de bazm hibridizat cu istorie și cu foarte multe politici din Teodosie. Pentru Ilie Cazane autorul construiește un plan super-realist, cu toate detaliile și reconstrucțiile de epocă impecabil organizate și înfige în el un personaj care pare-a avea super-puteri asupra plantelor. Asta odată. A doua oară din scriitura care reia numite chestii și dă informații din viitorul personajelor creează un vibe foarte mistic și teribil de interesant. Acuma cât din viitor știe autorul cărții și câte sunt de fapt din capul lui Ilie Cazane cel mic asta este altă discuție.

Tot o altă discuție este și formularea de titlu, provenită dinspre zona veche a vieților de sfinți și-a mitologicului cretino-creștin. tot dinspre ceva arhaic venea și Teodosie cel Mic, doar că pe acolo se intersectau Muc cel mic și Theodosie cel Mare.

Ultimul capitol pare-a (se) aliena la maxim (de) restul romanului. Este atât de rece și de cinematografic încât pare un flash-back explicativ, dar heiroglific. O manevră a la Cache și Haneke. Asta e de final, deci atenție maximă. Nu știu dacă e cheia unui roman care e minunat tocmai pentru că este aluziv și cețos sau dacă e o scăpare din scriitură, dar nu-l prea suspectez pe Rădulescu de așa ceva, mai ales că menține niște ezoterizme difuze pe tot parcusul cărții.

Ca verdict personal Viața și faptele lui ilie Cazane este un roman bine de tot și-o mostră de literatură ezoterică în sensul bun al termenului. Minunat mai ales pentru că fantasticul lui Rădulescu nu are nimic de-a face cu postmodernismele oniric supra-realiste ale lui Cărtărescu, deja perimate și toxicizate de la atâtea reluări și epigonisme.

mai pe larg despre Rădulescu & Cazane la omul care aduce cartea. și ceva dp liternet, mai amplu ți mai literatural.